După zile de tăcere oficialii BNR au rupt tăcerea cu privire la legea despre care bancherii susțin că îi va duce în pragul falimentului. E vorba de legea votată în Parlament prin care dacă un client nu mai poate plăti rata la un imobil achiziționat printr-un credit imobiliar el poate lăsa băncii casa și a scăpat de orice datorii la bancă. Mai mult, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, amenință fără rușine cu DNA. “Sunt mai convins ca oricând că DNA ar trebui să analizeze condiţiile în care s-a iniţiat legea”, a spus oficialul BNR. Legea dării în plată este ținta unor atacuri nefondate și a unor manipulări uriașe. Parcă nu se vrea cu niciun chip ca românii să scape de sub jugul băncilor în lupta cu creditele.

riscurile-imprumuturilor-bancare-in-conditii-avantajoase (1)“Sunt unul dintre parlamentarii care, alături de colegul meu, deputatul  Daniel Zamfir, am inițiat Legea dării în plată! Am făcut acest lucru cu bună credință, fiind convinsă că de prea multă vreme, băncile au numai drepturi, iar clienții lor doar obligații. Iar acum, când văd câtă patimă a stârnit din partea băncilor, această lege, sunt  mai convinsă ca oricând că am făcut un lucru bun, de care nu trebuie să-mi fie teamă! Amenințările domnului Cinteză sunt făcute în nume propriu sau în numele BNR? Pentru că ar fi extrem de grav ca BNR să se raporteze în acest mod față de Parlamentul României, amenințându-l cu DNA! Este regretabil faptul că BNR nu a transmis, până acum, un mesaj clar pentru a se delimita de poziţia exprimată de domnul Nicolae Cinteză. De asemenea, este regretabil faptul că domnia sa şi-a asumat în ultimele săptămâni o poziţie de avocat al băncilor private şi împotriva românilor ale căror drepturi au fost încălcate. Această atitudine arată că nu l-au interesat problemele românilor şi că domnia sa a întors spatele debitorilor şi a luat în braţe băncile”, a subliniat Steluța Cătăniciu, prim-vicepreședinte ALDE.

Avocatul și profesorul de drept Gheorghe Piperea, autor al legii „Dai casa băncii și scapi de datorii”, îl acuză pe directorul Direcției de Supraveghere din Banca Națională a României (BNR) de hărțuire. Avocatul arată motivele pentru care cei care au dezvoltat proiecte imobiliare nu se încadrează la categoria de consumatori, potrivit legii, și spune că astfel de cazuri de investitori, precum și de bancheri care au acordat astfel de împrumuturi, sunt de competența procurorilor.

Mai jos, integral, postarea avocatului Piperea:

„Supraveghetorul-șef al BNR, dl. Cinteză, insistă că legea dării în plată e făcută pentru învârtiții care au reușit să ia credite „pe persoană fizică” și care acum își freacă palmele de bucurie la gândul că vor lăsa cheile ansamblurilor imobiliare pe care le-au construit pe masa băncii. Și, în continuare, insistă cu sugestii de intervenție a DNA.

Bun, în afară de faptul că acesta este un comportament care îmbracă „hainele” infracțiunii de hărțuire, trebuie să îi reamintesc dlui Cinteză doua chestii pe care le știe foarte bine, dar le uită:

(i) dezvoltatorii imobiliari nu sunt simpli consumatori, nu sunt „persoane fizice” în sensul art.1 alin.1 și art. 4 alin.1 lit.a) din legea dării în plată cu efect liberatoriu; ei sunt profesioniști și, de aceea, lor nu li se aplică această lege, din start; în această calitate, dezvoltatorii imobiliari (au putut) pot fi puși sub protecția tribunalului într-o procedură de faliment la sfârșitul căeia datoriile rămase neacoperite din lichidarea/darea în plata a ansamblului rezidential/birourilor „dezvoltate” se șterge, în totalitate; această „soluție” există și a stat la îndemâna dezvoltatorului imobiliar încă din 2006, așa că dl. Cinteză nu o poate ignora; pe de altă parte, acest dezvoltator imobiliar – persoană fizică a convins pe cineva, illo tempore, să îi dea acel credit, fără a putea proba că are venituri proprii, ca persoană fizică, suficiente pentru a asigura plata ratelor; cum l-o fi convins, poate ne vor dezvălui rechizitoriile din dosarele penale privind fraudele bancare de la BRD (Locic, Frații Creștin, Udrea etc.); acel cineva este/a fost un bancher, supus supravegherii dlui Cinteza, iar acel cineva a fost susținut în măreața sa decizie managerială de niște evaluatori, de niște agenți imobiliari, de niște consultanți, de niște auditori, de niște avocați care, toți, s-au înfruptat copios din tortul veniturilor generate de aceste credite „pe persoană fizică”; mai mult, acel cineva, alături de „specialiști” de doi bani în fiscalitate, au fost conștienți de faptul că, illo tempore, dezvoltatorul imobiliar „pe persoană fizică” a practicat o grețoasă „optimizare fiscală” în privința tva-ului aferent operațiunilor economice și juridice implicate, optimizare care, în ultima vreme, este din ce în ce mai evident o fraudă fiscală, o evaziune fiscală cu consecințe foarte penale; așa că atât dl. Cinteză, cât și acești „specialști” de doi bani în fiscalitate ar face bine să evite să pronunțe acronimul DNA, pentru că s-ar putea ca DNA, în sfârșit, să se îndrepte cu arme și bagaje către acești manageri de bănci și specialiști de doi bani care le-au stat alături pe vremea boom-ului imobiliar; reamintesc că un membru al CSM, fost președinte al acestui for, a declarat, destul de recent, că în acest domeniu vorbim de o criminalitate transfrontalieră, unde ar cam fi momentul să intervină organele de anchetă penală (pentru conformitate, este vorba de dl. Horatius Dumbravă, declarația sa fiind făcuta în preajma zilei de 15 ianuarie 2015, când francul elvețian a ajuns de la 3,7 lei la 6,5 lei și s-a stabilizat la 4,2 lei, mai mult decât dublu față de momentul 2007);

(ii) unul dintre membrii CA ai BNR are „pe persoană fizică” mai multe credite la bănci, dintre care un credit imobiliar de 142 mii de euro la BRD, cca. 200 de mii lei la alte 3 bănci, precum și un împrumut de 200 de mii lei de la o persoana fizică, bani pe care i-a „investit” în două societăți în care deține câte 50% din capitalul social, pe numele lor Eboda; pentru caz de supra-îndatorare (posibilă, dacă ne luăm dupa excesiv de des folositul de către dl. Cinteză „hazard moral”), personajul poate fi primul beneficiar al legii dării în plată; în mod evident, nimeni nu va fi atât de naiv încât să spună că legea s-a făcut pentru acest tip de goblin, ca membrul respectiv al CA al BNR; dar, cine știe, poate se va întreba ANI cum se face că goblinul cocoțat în fotoliul de membru al CA al BNR este și asociat paritar în 2 companii private, pe care le și împrumută cu sume mari de bani, și membru în CA al BNR, a la fois, și, de asemenea, poate aceeași ANI se va întreba cum de este permis unui membru al CA al BNR să se împrumute de la o bancă pe care – după teorie – ar trebui să o controleze și să o supravegheze.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *